Unu şi doi
1… 2.
Tu te faci că numeri,
eu că citesc cifre.
De fapt, 1 şi 2 nu au nicio lăgătură una cu cealaltă,
fac parte din sisteme total diferite,
aşa cum şi noi doi suntem din lumi separate.
Fiecare vine din lumea pe care şi-a construit-o pentru sine,
guvernată de legi ciudate şi plină de imperfecţiuni lipite prost.
Amândouă universurile sunt împrejmuite de gesturi înalte
şi vorbe de complezenţă aproape ghimpate,
ca să ne apere de potenţiali atacatori.
Sunt urmări ale unor îndelungi ratări şi izolări sociale.
Însă 1 n-are nicio valoare fără 2 sau invers,
cu toate că niciuna dintre cifre nu vrea să accepte asta.
De fapt, ambele ar vrea să se cunoască mai bine,
să-şi propună cărţi bune una alteia,
să facă aluzii deplasate
şi chiar să încerce un sărut.
12 iunie, 2008 la 3:01 pm
Bine, e frumos spus.
As renunta doar la randul 12 care pare ca prisoseste acolo. Well done!
12 iunie, 2008 la 3:11 pm
da, Schneesturm, poate ca ai si tu dreptate. dar mie mi se pare ca e esential sa explic acolo acel lucru, adaugand acele detalii
mi se poare ca foarte multe relatii sociale sunt cladite fara vreo baza solida, doar din interese. mi se pare ca foarte multi dintre noi ne temem de ceilalti. si cred ca riscam atunci cand ar trebui sa o facem mai putin, iar apoi suntem prea tematori ca sa fim dispusi sa ne ardem din nou
14 iunie, 2008 la 12:26 pm
Colors and numbers are useful to our lives and attitudes. They may form a basis for our affirmations and declarations about ourselves.
It is said that we have each our own „personal number vibrations“ and „personal color vibrations“.
It is said that if we are consciously surrounding ourselves with our personal colors, we become more in tune with the cosmic forces and there’re books teaching us how to do so.